Amăgindu-se pe ei înșiși: IPOCRIȚII PROCLAMĂ: „Nu avem nevoie de un mesager” – De Dr. Rashad Khalifa

(Acest articol a apărut pentru prima dată în Perspectiva Supunerii din Noiembrie 1989)

Prin definiție, ipocriții spun cu buzele lor că sunt credincioși. Cu toate acestea, acțiunile lor reflectă necredința lor. A rosti ceea ce nu este în inima cuiva este o chestiune extrem de disprețuită în ochii lui Dumnezeu (61:3). Una dintre cele mai comune afirmații ale lor este: „Nu avem nevoie de un mesager.

Putem să-L adorăm pe Dumnezeu singuri și să urmăm doar Coranul, fără a avea nevoie de un mesager de la Dumnezeu.” Ei se răzvrătesc astfel împotriva sistemului lui Dumnezeu. Trimiterea mesagerilor este sistemul lui Dumnezeu dintr-un număr bun de motive.

Dumnezeu își trimite mesagerii pentru a-i salva pe cei care cred și fac fapte bune, așa cum vedem în 65:11: „un mesager care recită revelațiile lui Dumnezeu, pentru a-i conduce pe cei care cred și duc o viață dreaptă din întuneric la lumină.”

[65:11] un mesager* care vă recită revelațiile lui DUMNEZEU, clar, pentru a-i conduce pe cei care cred și fac fapte bune din întuneric la lumină. Oricine crede în DUMNEZEU și duce o viață dreaptă, El îl va admite în grădini cu râuri curgătoare; ei vor locui acolo pentru totdeauna. DUMNEZEU îl va răsplăti cu generozitate. 

   *65:10-11 „Mesagerul” de aici este în mod clar Coranul. Versetul 10 vorbește despre „trimiterea unui mesaj”, iar acest lucru indică Coranul ca mesager în 65:11 (Anexa 20).

Rețineți că acest verset vorbește despre „cei care cred și duc o viață dreaptă”. Ei sunt în întuneric, până când vine mesagerul lui Dumnezeu și „îi scoate din întuneric”. Rețineți și cuvântul „recită”. Cartea însăși, Coranul, nu poate „recita” revelațiile lui Dumnezeu. În timp ce mesagerul este în viață, cartea prinde viață și îi conduce pe credincioși din întuneric.

Coranul, fără Mesager, îi induce în eroare pe cei răi

Vezi 2:26, 14:27, 17:41, 17:82. În 3:7, vedem că „cei bine fundamentați în cunoaștere sunt necesari pentru a explica anumite aspecte ale Coranului.”

[2:26] DUMNEZEU nu se sfiește să citeze orice fel de alegorie,* de la țânțarul mic și mai mare. Cât despre cei care cred, ei știu că este adevărul de la Domnul lor. Cât despre cei care nu cred, ei spun: „Ce a vrut să spună DUMNEZEU prin o astfel de alegorie?” El induce în eroare pe mulți prin aceasta și îi călăuzește pe mulți prin aceasta. Dar El nu induce în eroare prin aceasta decât pe cei răi,

   *2:26 Vezi Anexa 5 pentru o discuție ulterioară despre Rai și Iad. 

[14:27] DUMNEZEU îi întărește pe cei care cred cu cuvântul dovedit, în această viață și în Viața de Apoi. Și DUMNEZEU îi rătăcește pe cei care încalcă. Totul este în conformitate cu voința lui DUMNEZEU.

[17:41] Am citat în acest Coran (tot felul de exemple), pentru ca ei să ia aminte. Dar aceasta nu face decât să le sporească aversiunea.

Vindecare și Milă

[17:82] Trimitem în Coran vindecare și milă pentru credincioși. În același timp, aceasta nu face decât să sporească răutatea celor care încalcă.

[3:7] El ți-a trimis această scriptură, conținând versete simple – care constituie esența scripturii – precum și versete cu multiple înțelesuri sau alegorice. Cei care nutresc îndoieli în inimile lor vor urmări versetele cu multiple înțelesuri pentru a crea confuzie și pentru a extrage un anumit sens. Nimeni nu cunoaște adevăratul lor înțeles, cu excepția lui DUMNEZEU și a celor bine întemeiați în cunoaștere. Ei spun: „Credem în aceasta – totul vine de la Domnul nostru.” Doar cei care posedă inteligență vor lua aminte.

Mesagerul care primește noi informații și revelații de la Dumnezeu este cu siguranță „bine întemeiat în cunoaștere”; altfel, de ce nu a trimis Dumnezeu pur și simplu o carte fizică din cer, fără mesageri? Evident, cei care spun că nu au nevoie de mesagerul lui Dumnezeu; că pot ajunge singuri în Rai, blasfemiază împotriva lui Dumnezeu. Căci ei sfidează sistemul lui Dumnezeu.

Sistemul lui Dumnezeu este foarte clar enunțat în 18:17: „Pe oricine Dumnezeu vrea să-l ducă în rătăcire, nu-i vei găsi un învățător călăuzitor.” Ceea ce face acest sistem deosebit de relevant pentru generația noastră este că rădăcina cuvântului pentru „învățător călăuzitor” este „Rashada.”

Dumnezeu ne spune că sistemul Său cere călăuzirea credincioșilor printr-un „învățător călăuzitor.” Deci ce spun ipocriții? Ei se răzvrătesc împotriva sistemului lui Dumnezeu și resping învățătorul numit de Dumnezeu. „Ne putem descurca singuri,” cred ei.

Încă o dată, iată sistemul lui Dumnezeu așa cum este enunțat în [18:17]: Pe oricine Dumnezeu vrea să-l ducă în rătăcire, nu-i vei găsi un învățător călăuzitor. Doar credincioșii se pot bucura și susține sistemul lui Dumnezeu (vezi 9:24).

[9:24] Proclamă: „Dacă părinții voștri, copiii voștri, frații și surorile voastre, soții voștri, familia voastră, banii pe care i-ați câștigat, o afacere de care vă îngrijorați și casele pe care le prețuiți vă sunt mai dragi decât DUMNEZEU și Mesagerul Său,** și lupta în cauza Sa, atunci așteptați până când DUMNEZEU își va aduce judecata.” DUMNEZEU nu călăuzește oamenii răi.

*9:24 Deoarece șansele sunt copleșitoare împotriva oricărei ființe umane de a crede cu adevărat și de a dedica închinarea numai lui Dumnezeu (12:103, 106), este practic imposibil să vezi o familie întreagă crezând. Astfel, majoritatea credincioșilor s-au confruntat cu alegerea: „Ori eu, ori Dumnezeu și Mesagerul Său.” Această alegere este constant afirmată de soții credincioșilor, sau de părinții lor, copiii lor etc. În mod constant, credincioșii au făcut alegerea corectă. Acesta este un test obligatoriu pentru toți credincioșii (29:2).

**9:24 Dovezile coranice, matematice indică în mod specific Mesagerul Legământului lui Dumnezeu. Adăugând valoarea gematrică a lui „Rashad” (505), plus valoarea lui „Khalifa” (725), plus numărul versetului (24), obținem 505+725+24=1254=19×66.